Un proiect de lege care prevede autonomia Tinutului Secuiesc, adoptat tacit (UPDATE)
Un proiect de lege care prevede autonomia Tinutului Secuiesc, adoptat tacit de către Camera Deputaților. Inițiatorii sunt doi parlamentari UDMR.
Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie.
Conform actului normativ, Ţinutul Secuiesc capătă personalitate juridică și statut de regiune autonomă. Acesta poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
De asemenea, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.
„Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR, Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.
Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.
Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
„Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc. În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.
* Ce spun celălalte partide din Parlament
Deputații Comisiei de Administrație semnalează că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil ”.
“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, se arată în raportul de respingere al Comisiei.
De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.
Adoptarea tacită a proiectului de lege care acordă autonomie așa-zisului Ținut Secuiesc este o chestiune extrem de gravă, din toate punctele de vedere. Este un afront la adresa suveranității statului român, spune fostul premier și lider PSD Viorica Dăncilă, într-o postare pe care a făcut-o pe Facebook marți seara, după miezul nopții.
„Nicio epidemie, nicio izolare nu poate justifica o astfel de scăpare de procedură. Adoptarea, chiar și tacită, a unei propuneri legislative de o asemenea gravitate nu arată doar o totală lipsă de profesionalism, ci și inconștiență politică”, consideră Viorica Dăncilă.
Proiectul de lege a fost înaintat Senatului, care este for decizional în acest caz.
UPDATE: Senatul se reuneşte miercuri pentru a vota împotriva controversatului proiect referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, adoptat tacit la Camera Deputaţilor.
Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că PSD nu susţine legea privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi va respinge proiectul la Senat, camera decizională, acuzând Guvernul că a transmis un punct de vedere după mai bine de două luni, după ce trecuse termenul de adoptare tacită.
Adoptarea tacită a proiectului de lege privind autonomiaŢinutului Secuiesc este un troc politic ascuns, între PSD şi UDMR, afirmă liderul deputaţilor PNL, Florin Roman.
Ziarul de Ploiești