Vezi reacția Tribunalului Prahova, privind legile care fac referire la pensiile și la vârsta de pensionare a judecătorilor
COMUNICAT
Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Tribunalului Prahova aduce la cunoștința opiniei publice următoarele:
În data de 02.11.2022, la sediul Tribunalului Prahova, s-a întrunit Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Prahova, având ca obiective:
– consultarea judecătorilor şi formularea unui punct de vedere cu privire la aspectele de actualitate privind asigurarea stabilităţii statutului magistraţilor, garanţie a independenţei justiţiei;
– informarea judecătorilor instanței cu privire la Rezoluția adoptată de către președintele ÎCCJ și de către președinții curților de apel în urma întâlnirii desfășurate la sediul înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 28.10.2022;
– informarea judecătorilor cu privire la Hotărârea nr. 5 din data de 31.10.2022 a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
– purtarea unor discuții asupra concluziilor raportului Băncii Mondiale privind o eventuală schimbare a modalității de calcul a pensiilor de serviciu ale judecătorilor, în contextul atingerii obiectivelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C8 Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Jalonul 215, astfel cum rezultă conținutul acestora din comunicarea publică, întrucât respectivul raport nu a fost comunicat instituțiilor din sistemul judiciar;
– dezbaterea asupra impactului acestor prezumtive modificări legislative asupra statutului judecătorilor și, în concret, asupra bunei desfășurări a activității instanței supreme, sub aspectul asigurării resurselor umane corespunzătoare.
În urma dezbaterilor purtate, Adunarea generală a judecătorilor a reținut următoarele:
Reglementarea constituțională dată statutului judecătorului, legea organică națională, normele europene, cât și jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, au statuat că regimul pensiei de serviciu ține de statutul judecătorilor și care, împreună cu cel al salariilor, interdicțiilor și incompatibilităților, constituie elemente indisolubil legate de independența puterii judecătorești, garantată de legea fundamentală.
Or, independența justiției reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constituția României, iar protecția tuturor drepturilor fundamentale ale cetățenilor depinde, în mod indisolubil, de existența unui sistem judiciar competent, independent și imparțial.
Ca urmare, independența justiției, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natură financiară, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligație a statului care izvorăște din dreptul fiecărui individ la o instanță imparțială.
Rezultă, așadar, că o modificare a dispozițiilor legale privind pensia judecătorilor, mai ales în timpul exercitării funcției acestora, încalcă principiul independenței justiției.
Condițiile privind acordarea pensiei ocupaționale a judecătorilor, inclusiv în ceea ce privește vârsta de pensionare a judecătorilor și cuantumul pensiei, reprezintă o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților pe care le implică exercitarea acestei profesii.
O modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor în funcție, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât și asupra organizării instanțelor.
În contextul adoptării, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare în sistemul judiciar), readucerea în discuție a statutului judecătorilor, la un interval scurt de timp și fără o consultare prealabilă cu sistemul judiciar, ar încălca obligația de colaborare loială între puterile statului.
De asemenea, avansarea, în spațiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare al judecătorilor este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situației resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creșterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al cunoștințelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare.
Or, prin pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână în funcție în situația în care îndeplinesc actualele condiții de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecție pentru viitorii judecători, este cert că sc vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.
Statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României – fapt ce reclamă obligația asumării de către toate puterile statului a principiilor stabilității și previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
Or, pentru ca sistemului judiciar să-și atingă obiectivele și să-și îndeplinească atribuțiile este esențial ca judecătorii, odată ce au îmbrățișat această carieră, să aibă certitudinea stabilității ei.
Condițiile de exercitare și de încetare a funcției trebuie asigurate prin lege fără interferențe legislative, în sens negativ, și să rămână constante pe parcursul carierei.
Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat.
Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
În urma dezbaterilor purtate, a fost adoptată Hotărârea nr. 2 din data de 02 noiembrie 2022 prin care Adunarea generală a judecătorilor a solicitat celorlalte puteri ale statului să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut, să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție, prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.
Ziarul de Ploiești