Tribunalul Prahova a decis inchisoare cu executare pentru fostul patron al clubului Petrolul
Tribunalul Prahova a decis inchisoare cu executare pentru fostul patron al clubului Petrolul. Nicolae Capră și alți 17 inculpați au de achitat aproape 20 milioane de lei.
Dosarul se judecă din 2015, iar decizia instanței nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Nicolae Capră a primit o condamnare de 4 ani de închisoare cu executare.
Alături de fostul patron al companiei Romprest, Florian Walter, care a decedat între timp, fostul patron al clubului Petrolul a fost acuzat de procurorii DIICOT că a aderat la un grup infracțional organizat, care „a desfășurat, în perioada 2012 — 2014, operațiuni financiare din sfera evaziunii fiscale și a spălării banilor, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil și TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale tip fantomă, pentru realizarea operațiunilor ilicite„.
Iată decizia instanței, în cazul său:
„Condamnă inculpatul CAPRĂ NICOLAE, fără antecedente penale, după cum urmează: -în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 cod penal , art. 74 lit.a , c cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, faptă de aderare la un grup infracţional organizat , faptă din perioada 04.09.2012 – 21.01.2013, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare. În baza art.65 cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b cod penal, cu excepţia dreptului de a alege, pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea pedepsei principale. -în baza art.26 cod penal din 1969 rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal şi cu aplicarea art. 5 cod penal , art. 74 lit.a , c cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, faptă din perioada 14.11.2012 – 21.12.2012 (4 acte materiale), prejudiciu 1.957.358 lei, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În baza art.65 cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b şi c cod penal (exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţii comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea pedepsei principale. -în baza art. 26 cod penal rap.la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019) cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a , c cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, faptă din perioada 04.09.2012 – 21.01.2013, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 33 lit.a cod penal şi art. 34 lit.b cod penal , contopeşte pedepsele sus-menţionate , astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare. În baza art.65 cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b şi c cod penal (exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţii comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea pedepsei principale. Aplică disp.art.71 cod penal şi art. 64 lit.a teza a II a , lit.b şi lit.c cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei. 17. Constată că lege penală mai favorabilă pentru inculpat este codul penal din 1969.”
Tribunalul Prahova a stabilit valoarea totală a prejudiciului la suma de 19.821.513,76 lei.
Interesant este că instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de de o parte dintre inculpaţi, „privind constatarea nulităţii absolute a probelor, mijloacelor de probă şi procedeelor probatorii administrate prin intermediul Serviciului Român de Informaţii„, precum şi cererea privind constatarea nulităţii absolute a actelor încheiate de inspectorii antifraudă.
Ziarul de Ploiești