Sfântul Ioan Botezătorul: Peste 1,95 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

Credincioșii ortodocşi îl sărbătoresc, pe 7 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Acesta mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Iisus Hristos.

Sfântul Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron.

Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus și a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite, tatăl profetului va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Zaharia şi Elisabeta erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2).

El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul era îmbrăcat în haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.

I se spune Botezătorul pentru că boteza credincioșii și a făcut acest lucru inclusiv cu Iisus Hristos, la cererea acestuia. După botezul Domnului în apa râului Iordan a spus: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și a rămas peste El”.

Sfântul a avut parte de o moarte violentă, după ce l-a criticat pe Irod pentru traiul în păcat cu soția fratelui său, Irodiada. De ziua sa, la cererea soției și după dansul fascinant al Salomeei, fiica Irodiadei, regele Israelului ordonă să-i fie tăiat capul lui Ioan, care este prezentat pe o tipsie de aur.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.

De Sfântul Ion, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

De asemenea, tot conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

Potrivit datelor furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanei, 1.953.014 de români își serbează astăzi onomastica, dintre care 1.296.437 de bărbaţi şi 656.577 de femei.

Ziarul de Ploiești