România și Serbia au semnat memorandumul privind construcţia interconectorului de gaze
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat luni, la Porţile de Fier I, împreună cu ministrul Minelor şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul de Înţelegere privind Proiectul de Construcţie a Interconectorului de Gaze între România şi Serbia, a anunţat oficialul român pe Facebook.
“Acest proiect strategic va conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Serbia, prin nodul tehnologic Mokrin, cu magistrala BRUA din România, deschizând noi oportunităţi pentru diversificarea surselor de energie şi creşterea competitivităţii preţurilor la gaze. Interconectorul Arad-Mokrin va juca un rol esenţial în securitatea energetică şi în integrarea regională a pieţelor de energie. Ne dorim să începem construcţia anul viitor, pentru ca acest proiect să devină realitate până cel târziu în 2028”, a scris Burduja.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 km (graniţa dintre România şi Serbia – localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei.
Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaş, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Sânandrei, Orţişoara, Satchinez, Biled, Şandra, Gottlob, Comloşu Mare şi va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecţională a unui debit de gaze de minimum 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).
România şi Serbia vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor, investiţia fiind estimată a fi finalizată până în 2028.
Noua investiție reprezintă o legătură la coridorul de transport gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale sau lichefiate din regiunea Mării Caspice sau dinspre porturile grecești înspre Europa Centrală, valorificare viitoare a noilor surse de gaze naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente.
În acest fel, țările beneficiare vor depinde mai puțin spre deloc de gazele rusești.
Ziarul de Ploiești