Punctul de vedere al judecătorilor din subordinea Curții de Apel Ploiești privind propunerea de creștere a vârstei de pensionare
Curtea de Apel Ploieşti aduce la cunoştinţa opiniei publice şi a mijloacelor de comunicare din presă şi audiovizual că, la convocarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, au avut loc adunările generale a tuturor judecătorilor de pe raza curţilor de apel, la sediul fiecărei instanţe, pentru exprimarea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraţilor,urmare căreia, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a adoptat hotărârea pe care o redăm integral în cele ce succed :
HOTĂRÂREA NR. 3 din data de 31 mai 2023
Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti
Având în vedere solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv adresa nr. 11298/30.05.2023, înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti sub nr.3204/ A/ 30.05.2023, în baza art. 55 alin. 4 şi art. 56 alin. 1 lit e din Legea nr.304/2022, precum şi art.13 lit.e din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.3243/ 2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, se convoacă la data de 31 mai 2023, orele 10.00, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, cu următoarea ordine de zi:
- Exprimarea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraţilor.
- Solicitarea nr. 58/SNGJ/2023 a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, înregistrată la această instanţă sub nr. 3199/A/30.05.2023, privind susţinerea demersurilor legale pe care le vor întreprinde personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu.
În contextul demersului legislativ referitor la modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, aflat în prezent pe rolul Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti consideră necesar un dialog interinstituţional real, astfel încât o intervenţie normativă în acest domeniu să fie realizată cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei justiţiei şi a cerinţelor fireşti de predictibilitate a legii, evitându-se astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie.
Independenţa justiţiei trebuie să reprezinte dezideratul întregii societăţi, iar nu doar al magistraţilor, pentru că acest element fundamental al oricărui stat de drept este esenţial în garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
În acelaşi timp, statutul magistratului impune acordarea unei remuneraţii adecvate şi a pensiei de serviciu, tocmai ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 aiin. (3) din Constituţia României.
În considerarea importanţei rolului magistraţilor în apărarea statului de drept, aceste aspecte au fost consacrate în mod constant, atât în documentele internaţionale de referinţă cât şi în legislaţia internă.
Astfel, „Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii”, adoptate de cel de-al Vll-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres, prin art. 11, că „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.
De asemenea, în mod asemănător, Recomandarea CM/Rec (2010)12 cu privire la judecători: independenţa eficienţa şi responsabilităţile, adoptată la 17 noiembrie 2010 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a statuat că „Remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului şi responsabilităţilor lor, şi să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile”, subliniată fiind importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririi preeminenţei dreptului în statele democratice.
Totodată, art. 6.4 din Carta Europeană privind statutul judecătorilor prevede că magistraţii au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţionalâ”.
În acelaşi sens, instanţa de contencios constituţional a stabilit fără echivoc că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională, include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unor garanţii sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020).
Pensia de serviciu a fost instituită pentru a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere în magistratură, în acest scop fiind reglementate o pensie cât mai apropiată de indemnizaţia avută în timpul activităţii, cât şi condiţii specifice de pensionare.
Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată, în mod obiectiv, prin prisma specificului activităţii judecătorilor şi procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligaţii şi interdicţii, precum şi responsabilităţi şi riscuri sporite care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind aşadar o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special al acestora.
Prin prisma acestor considerente, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti reiterează necesitatea ca demersul legislativ care vizează modificarea drepturilor de pensie ale judecătorilor şi procurorilor să fie în concordanţă cu aceste principii consacrate de instanţa de contencios constituţional.
Prin urmare, menţinerea modului de calcul al pensiei de serviciu, respectiv 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în perioada de activitate, cu corectivul limitării cuantumului net al pensiei astfel încât, indiferent de evoluţiile politicii fiscale a statului, aceasta să nu depăşească valoarea netă a unei indemnizaţii în plată, răspunde exigenţelor statuate atât de jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale, cât şi de documentele internaţionale relevante.
În acelaşi timp, cerinţa de predictibilitate care trebuie să caracterizeze orice sistem normativ, impusă de jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamă menţinerea reglementarilor în materia pensiilor de serviciu.
Prin prisma acestor considerente, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, apreciază că trebuie menţinute condiţiile de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu (20 ani), cu atât mai mult cu cât cerinţa de vechime este una consistentă, care completată cu stabilirea unei vechimi minime obligatorii doar în funcţia de judecător sau procuror va conduce inerent la retragerea din activitate la o vârstă rezonabilă.
Totodată, în adoptarea reglementărilor în acest domeniu trebuie evitată instituirea oricărei discriminări viitoare între beneficiarii pensiei de serviciu, doar în acest fel adoptarea legii putând contribui la asigurarea stabilităţii în magistratură, în caz contrar, proiectul de lege va determina creşterea considerabilă a numărului judecătorilor şi procurorilor care vor solicita eliberarea din funcţie prin pensionare, până la momentul intrării în vigoare a noii legi.
Este evidentă situaţia dificilă cu care s-ar confrunta instanţele şi parchetele în ipoteza pensionării imediate a unui număr mare de magistraţi. O astfel de perspectivă ar conduce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară, cu consecinţe care vor greva pentru mulţi ani instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea şi, astfel, vor afecta grav dreptul cetăţeanului la un proces echitabil, inclusiv în componenta referitoare la accesul la instanţă, actul de justiţie devenind iluzoriu.
În acest context, ţinând seama de rezultatul votului exprimat, cu majoritate de voturi, în baza art.56 lit. e din Legea nr. 304/2022:
H O T Ă R Ă Ş T E :
Art. I. Punctul de vedere al Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, privind solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin adresa nr. 11298/30.05.2023,înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti sub nr.3204/A/30.05.2023, pentru exprimarea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraţilor, este următorul:
- Menţinerea reglementarilor în materia pensiilor de serviciu, având în vedere principiul neretroactivităţii legii şi cerinţele de predictibilitate a statutului magistratului, care trebuie să caracterizeze orice sistem normativ, cerinţe impuse de jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
- Reluarea dezbaterilor din procedura parlamentară pentru adoptarea actului normativ în discuţie, având în vedere necesitatea participării reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti la aceste dezbateri, în acord cu principiul cooperării loiale între autorităţile statului.
- Reluarea dezbaterilor Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, pe proiectul de modificare a Legii nr. 303/2022, în sensul adoptării unor măsuri concrete ca formă de reacţie a magistraţilor vis-a vis de intenţia legislativului de modificare a acestui act normativ.
Art. II. Susţine eventualele demersuri legale pe care le va întreprinde personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu, vis-a vis de solicitarea nr.58/SNGJ/2023 a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, înregistrată la această instanţă sub nr. 3199/A/30.05.2023.
PREŞEDINTE,
Judecător – Paul Mihail Frăţilescu
VICEPREŞEDINTE,
Judecător – Cristina Georgescu
