Primaria Baicoi s-a implicat in aducerea moastelor Sf. Nectarie in oras
Primaria Baicoi s-a implicat in aducerea moastelor Sf. Nectarie in oras, care reprezintă o premieră în istoria localității.
Evenimentul religios va atrage cu siguranță mii de vizitatori.
Din acest motiv, sfintele moaște – despre care se spune că îi ajută pe credincioși să se vindece – vor ajunge la toate bisericile din Băicoi, pe parcursul unei săptămâni.
Programul va fi următorul:
19 septembrie, ora 14:00 – Biserica Tufeni
20 septembrie, ora 14:00 – Biserica Băicoi (de lângă primărie)
21 septembrie, ora 14:00 – Biserica Sf. Constantin și Elena
22 septembrie, ora 14:00 – Biserica Hagica
23 septembrie, ora 14:00 – Biserica Liliești
24 septembrie, ora 14:00 – Biserica Țintea
25 septembrie, ora 14:00 – Biserica Dâmbu
“Administrația locală va promova întotdeauna credința și morala creștină, care este o sursă de inspirație pentru noi toți. Din acest punct de vedere, ne bucurăm să anunțăm că, în urma unei discuții cu preoții din Băicoi, ne-am adresat părintelui protopop Grigore Melnic, de la Protoieria Câmpina, care a facilitat aducerea moaștelor și căruia îi mulțumesc pe această cale. Sper că oamenii se vor bucura și că vor aprecia acest eveniment religios” – a precizat primarul Marius Constantin.
Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, numit Taumaturgul pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer, este unul din cei mai iubiți sfinți din Grecia.
O parte din moaștele sale au fost dăruite Mânăstirii Radu Vodă, din Bucureşti, în anul 2001. Sunt aşezate într-o raclă care stă în partea stângă a bisericii, sub un baldachin.
În anul 2010, sfintele moaște au fost furate într-o noapte, după ce ușa lăcașului de cult a fost forțată, dar polițiștii au prins hoții la scurt timp, moaștele fiind recuperate.
* Cine a fost Sfântul Nectarie (sursa Wikipedia)
Sfântul Nectarie s-a născut în anul 1846, într-o familie săracă de pe malul Mării Marmara. Părinții săi, Dimos și Maria Kefalas, i-au dat numele de Anastasios. La vârsta de 14 ani a plecat la Constantinopol ca să lucreze și să se școlească.
În 1866, la vârsta de 20 de ani, Sfântul Nectarie pleacă în insula Chios ca să predea ca învățător. Aici devine călugăr, cu numele de Lazăr, la 7 noiembrie 1876, în celebra mănăstire Nea Moni.
Un an mai târziu a devenit diacon – primind la tunderea în marele și îngerescul chip al schimniciei numele de Nectarie, pe care l-a purtat toată viața – apoi, prin generozitatea unui creștin bogat din insulă și cu ajutorul patriarhului Sofronie al IV-lea al Alexandriei, a putut să-și completeze studiile la Atena și să obțină, în 1885, o diplomă a Facultății de Teologie din capitala Greciei.
Tot în 1885, Sfântul Nectarie pleacă la Alexandria (Egipt), unde a fost hirotonit preot la biserica Sfântul Nicolae din Cairo. Câțiva ani mai târziu, în 1889, a fost hirotonit episcop și numit mitropolit al Pentapolei (eparhie corespunzând în acea vreme Libiei superioare) de către patriarhul Sofronie, care l-a numit și predicator, secretar patriarhal și reprezentant al său la Cairo.
Dar după doar un an a fost alungat din Egipt în urma calomniilor unor clerici invidioși. A trebuit să se întoarcă la Atena, singur, nebăgat în seamă, disprețuit, în mari lipsuri materiale. A rămas câțiva ani predicator (1891-1894), iar apoi a fost numit director al școlii teologice Rizarios, care forma viitori preoți. A rămas 15 ani în acest post ecleziastic.
În 1904, la cererea mai multor fiice duhovnicești care-și doreau să devină călugărițe, a ctitorit mănăstirea „Sfânta Treime” de pe insula Eghina, devenită azi unul din marile locuri de pelerinaj din lumea ortodoxă.
În decembrie 1908, la vârsta de 62 de ani, sfântul Nectarie și-a dat demisia din postul de director al școlii teologice și s-a retras în mănăstirea sa din Eghina, unde a rămas până la sfârșitul vieții.
A murit la 9 noiembrie 1920, în urma unui cancer de prostată care l-a chinuit un an și jumătate. A fost înmormântat în mănăstirea sa de către ieromonahul iconar Sava, care mai târziu a pictat prima icoană a sfântului.
În 1953 moaștele sale au fost mutate într-un mormânt mai frumos. Pomenirea mutării moaștelor sale se face în ziua de 3 septembrie.
După trecerea sa la cele veşnice, mormântul său a devenit loc de pelerinaj, iar înalţii ierarhi ai Bisericii lui Hristos, văzând minunile ce se săvârşeau acolo şi descoperind moaştele neatinse şi plăcut mirositoare au hotărât canonizarea Sfântului Nectarie.
La data de 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a recunoscut cultul de care se bucura deja sfântul și l-a proclamat sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembrie.
Ziarul de Ploiești