La multi ani de Ziua Petrolistului! Mesajul primarului Andrei Volosevici

La 8 septembrie este marcată anual Ziua petrolistului, fiind desfăşurată sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor – întreg personalul din industria petrolului, a celor care lucrează în foraj, extracţie, prelucrarea şi cercetarea petrolului.

Ziua petrolistului este marcată începând cu anul 1990 din iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom.

Exploatarea petrolului în ţara noastră are o istorie îndelungată, primele atestări datând din secolul al doilea, potrivit Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră, www.ropepca.ro.

În 1856, la Ploieşti a avut loc punerea în funcţiune a primei rafinării la nivel mondial – Rafinăria Mehedinţeanu.

Municipiul Ploieşti reuneşte cele mai importante rafinării de rafinare a ţiţeiului din ţară, precum şi instalaţii de prelucrare a materialelor chimice şi plastice. Rafinăria Petrobrazi SA este cea mai mare unitate de producţie şi distribuţie a ţiţeiului din România. Regăsim, deopotrivă, rafinăriile Petrotel-Lukoil, Rompetrol Vega Ploieşti şi Steaua Română din Câmpina. Rafinăria Vega Ploieşti este cea mai veche rafinărie funcţională din România (1905). La 18 noiembrie 1905 lucrările de construcţie ale rafinăriei au fost finalizate şi au fost demarate probele tehnologice pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor. Primul transport de produse petroliere a fost livrat la 13 februarie 1906. Iniţial a avut o capacitate de 200.000 de tone de ţiţei pe an.

Tot la Ploiești a luat ființă, în 1954, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier. IPCUP s-a aflat în coordonarea Ministerului Economiei, având ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări și asigurarea cerințelor tehnice pentru utilajele, instalațiile si echipamentele de foraj-extracție și armături industriale. Produsele gândite la IPCUP au fost exportate pe cinci continente.

Institutul, care număra în anul 2000 peste 1.400 de angajați, a urcat România, alături de Rusia și Statele Unite, pe primele trei locuri în lume ca țară constructoare și exportatoare de utilaj petrolier.

Bucureştiul a devenit primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, fiind folosite 1.000 de lămpi cu gaz pe străzile capitalei. În ceea ce priveşte iluminatul public, Capitala a fost urmată de Iaşi, în 1858, de Craiova, în 1859, şi de Ploieşti, în 1860.

Producţia de 275 de tone de ţiţei a fost obţinută în 18 localităţi din judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Bacău, ea ajungând la peste 3.000 de tone în 1862, când funcţionau 58 de unităţi dedicate prelucrării ţiţeiului. În 1894, România avea 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova.

România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină, în anul 1900, potrivit www.fppg.ro.

Dezvoltarea rapidă a industriei petroliere a generat înfiinţarea unor instituţii de profil pentru pregătirea personalului calificat. Astfel, în 1904, a fost fondată, la Câmpina, o şcoală pentru maiştri de foraj şi de rafinărie, iar în anul 1908, au fost deschise, la Ploieşti, atelierele Concordia pentru repararea şi fabricarea de utilaje petroliere.

Cea mai mare și modernă rafinărie din Europa, înființată la Câmpina cu capital străin

În 1895, Statul Român a adoptat o primă lege modernă a minelor, care deschidea drumul pentru capitalurile străine în industria petrolului din România.

Urmare imediată a fost înfiinţarea primelor mari societăţi petrolifere cu capital străin, dintre care Steaua Română s-a detaşat drept cea mai mare şi mai importantă.

Bazele societăţii au fost puse de Banca Ungară pentru Comerţ şi Industrie, cu sediul la Budapesta. Aceasta a preluat activele române ale companiei vieneze Offenheim, aflată în dificultăţi financiare.

Capitalului maghiar i s-a asociat cel austriac şi britanic. Capitalul social subscris iniţial a fost de 2,4 milioane lei aur.

La scurt timp de la înfiinţare, Steaua Română a început să se dezvolte extrem de rapid. Compania deţinea în 1897 un total de 305 hectare de câmpuri petrolifere, majoritatea terenuri foarte bogate din jurul Câmpinei.

Tot în acelaşi an, Steaua Română construieşte la Câmpina cea mai modernă şi mai mare rafinărie din Europa.

Inveții românești care au schimbat industria petrolieră și petrochimică

În 1908, inginerul Lazăr Edeleanu a dezvoltat un procedeu experimental care avea să fie brevetat ulterior la nivel naţional, în Statele Unite (1909) şi Austro-Ungaria (1910), pentru ca ulterior să fie aplicat şi în Franţa (la Rouen). În anii Primului Război Mondial, rafinăria avea o capacitate de 508.166 de tone, potrivit https://cciph.ro/ şi https://www.cjph.ro/.

În 1937, invenţiile şi premierele româneşti ale industriei de prelucrare a petrolului atrăgeau atenţia pe mapamond şi aveau să confirme implementarea lor în istoria exploatărilor petroliere.

Una dintre aceste mari realizări aparţine societăţii “Creditul Minier”: în 1934, la Chiţorani (judeţul Prahova), s-a atins adâncimea de 3.300 metri, a doua din lume, după recordul de adâncime de 3.458 de metri înregistrat în California.

Inginerul Virgiliu Tacit a inventat “prevenitorul de erupţie”, iar inginerul Ion Basgan a brevetat (foto mai jos, dă click) în 1934 un procedeu de extracţie care îi poartă numele, folosit după 1944 în România şi în SUA.

Până în anul 1957 au apărut institute de cercetare şi proiectare pentru prospectarea, forajul, extracţia, transportul şi prelucrarea petrolului şi a gazelor, dar şi a echipamentelor respective, unul dintre exemplele edificatoare în acest sens fiind “Institutul de Petrol şi Gaze” , înfiinţat în 1948 la Bucureşti, care şi-a continuat activitatea în Ploieşti.

În 1957, cu prilejul sărbătoririi centenarului industriei petroliere, s-a decis construirea, la Ploieşti, a unui muzeu al petrolului, care a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri, nr. 134 din 16 septembrie 1959, potrivit www.ropepca.ro.

La 8 octombrie 1961, a fost inaugurat Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, care prezintă documentaţie tehnică de profil, machete, fotografii, utilaje-exponate, unelte şi aparatură folosite în foraj-extracţie şi în industria de prelucrare a petrolului etc. Muzeul face parte din Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, afiliată la Reţeaua Muzeelor Europene şi, alături de alte muzee de profil din Europa, aparţine Reţelei Muzeelor Petroliere Europene.

Mesajul Primarului Municipiului Ploieşti

”Urez La mulți ani tuturor PETROLIȘTILOR prahoveni,

profesioniștilor care lucrează în foraj, extracție,

prelucrarea și cercetarea petrolului și acelora care și-au dedicat întreaga activitate profesională acestui domeniu.

Mă înclin cu respect și vă mulțumesc pentru devotament! 

Activitatea dumneavoastră a adus județului nostru prestigiul și recunoașterea internațională!”

Ziarul de Ploiești