Klaus Iohannis a precizat ce politica energetica va adopta Romania
Klaus Iohannis a precizat ce politica energetica va adopta Romania. În discursul său a evitat orice referire la combustibilii fosili.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, că este bine că mixul energetic este decis la nivelul fiecărei ţări europene, arătând că România va extinde capacitatea Centralei de la Cernavodă şi probabil într-un timp relativ scurt vor exista şi centrale nucleare mici şi modulare.
„Este un lucru cunoscut şi cred că este bine că mixul energetic este la decizia naţională, deci fiecare stat decide ce fel de mix energetic promovează şi foloseşte pentru a satisface nevoile populaţiei şi ale economiei naţionale. Noi, în România, am decis să investim şi în energie regenerabilă, dar şi în energie nucleară civilă, şi vom face acest lucru, vom extinde capacitatea Centralei de la Cernavodă, probabil vom avea într-un timp relativ scurt centrale nucleare mici, modulare, care pot fi folosite pentru completarea nevoii reţelei electrice. În acelaşi timp, prin PNRR se finanţează energia verde, vom avea regenerabile şi cu siguranţă vom avea un aport din ce în ce mai mare şi pe hidrogen. Dacă alte state au alte abordări noi, respectăm acest lucru, nu cred că ar fi util ca mixul energetic să fie stabilit la nivel european şi să devină obligatoriu, fiindcă fiecare stat are un interes naţional şi are oportunităţi naţionale, unii au mai mult vânt, alţii au mai multă energie hidro, alţii preferă să investească în nuclear, însă important este să avem o piaţă energetică europeană puternică, să avem energie disponibilă la preţuri stabilite într-un mod inteligent şi transparent, în aşa fel încât să nu se repete situaţia în care suntem acum, când o dependenţă puternică de un singur furnizor ne-a dus practic într-o criză energetică”, a spus Iohannis.
Pe de altă parte, în luna martie, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbuni.
„Dincolo de distrugerile provocate de război, Europa se află şi într-o criză energetică. Toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia. În acest context Romania va trebui să facă paşi concreţi, raţionali în direcţia asigurării independenţei energetice. Identificăm soluţii ca toate capacităţile de producţie să fie finalizate în regim de urgenţă. Anul acesta trebuie puse în funcţiune toate instalaţiile care sunt aproape de finalizare. Majoritatea acestora sunt soluţii bazate pe surse de energie regenerabilă”, a scris ministrul, pe Facebook.
Anul trecut, în primele zece luni, producţia de cărbune net a României a totalizat 2,69 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 18,6% (421.800 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Ziarul de Ploiești