Dronele made in Romania ar urma să fie dezvoltate de INCAS, la Baza de Operațiuni în Zbor Strejnicu, din Prahova

Dronele made in Romania ar urma să fie dezvoltate de INCAS, la Baza de Operațiuni în Zbor Strejnicu, din Prahova. Ieri, s-a semnat protocolul în baza căruia proiectul ar urma să devină realitate.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan și Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea au semnat, marți, protocolul de colaborare în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.

Evenimentul a avut loc la sediul Bazei de Operațiuni în Zbor Strejnicu, din județul Prahova, a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS).

Acest protocol stabilește un mecanism pentru identificarea și definirea cerințelor organizațiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate (S.N.A.O.P.S) și pentru soluționarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile și infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entități publice, cât și private din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare.

În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanțare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta și aplica rezultatele în vederea sporirii competitivității.

Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluții complete pentru „Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) și scop dual de utilizare”. Această soluție va include cel puțin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) și toate mijloacele de sol necesare pentru controlul și asigurarea tehnică și informatică a zborurilor.

Al doilea domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluții pentru „Conversia muniției clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă și rotativă, precum și toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare și control al traiectoriei).

Al treilea domeniu se referă la dezvoltarea unei soluții complete pentru „Capabilitate maritimă multi-rol și multi-vehicul fără pilot uman la bord”, incluzând toate componentele necesare pentru operarea acestor sisteme (lansare și control).

Iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că la Carfil (jud. Brașov) se pregătește un centru de perfecționare a operatorilor de drone, „împreună cu o companie franceză, pentru pregătirea celor care sunt în domeniul militar, dar și pentru cei care lucrează în domeniul civil.”

Pentru activitățile de cercetare și dezvoltare necesare, corespunzătoare unui nivel de maturitate tehnologică TRL 4-8, MCID va aloca fonduri prin intermediul instrumentelor din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) 2021-2027.

CE SE ÎNTÂMPLĂ LA SEDIUL INCAS DE LA STREJNICU

Baza de Operațiuni în Zbor Strejnicu este un centru experimental de cercetări atmosferice și de mediu, facilitând deschiderea către noi direcții de cercetare și dezvoltarea de capabilități tehnologice.

Baza de Operațiuni în Zbor Strejnicu integrează următoarele componente:

• CAART – Centrul de Cercetări Experimentale pentru Atmosferă și Observarea Suprafeței Terestre;
• Flota de aeronave INCAS compusă din o aeronavă Beechcraft KingAir C90 GTx și 4 aeronave BN-2A Islander;
• Sisteme UAV – Platforme aeriene fără pilot, special echipate pentru cercetări atmosferice și topografice.

În același timp, Baza de Operațiuni în Zbor Strejnicu dispune de o parte tehnică ce constă în capabilitatea de a desfășura operațiuni aeriene comerciale de transport pasageri și cargo, dispunând de infrastructură certificată de întreținere și reparații aeronave.

CE NU SPUN AUTORITĂȚILE ROMÂNE

Pe cât de frumos sună acest proiect, trebuie să remarcăm faptul că „România nu poate reinventa roata”, respectiv că dezvoltarea unor drone autohtone se va face în baza unor tehnologii deja existente pe piața internațională, de la care probabil ne vom inspira (cum este și modelul din fotografia alăturată, realizat de INCAS).

Faptul că vom aloca bani cercetării în domeniu nu este un lucru rău, atât timp cât nu vom plăti salarii doar ca să copiem modele internaționale și nu vom toca fonduri publice pentru soluții teoretice și nu practice.

Mai important ni se pare faptul că se dorește totuși investiția într-o unitate/ în unități care să producă local aceste sisteme fără pilot, astfel încât în cazul unei situații de criză, cum ar fi declanșarea unui război, România să nu depindă de lanțurile externe de aprovizionare.

Pe de altă parte, să spunem că dronele made in Romania vor trebui să se dovedească eficiente din punct de vedere tactic și militar, proces care ar putea dura ani de zile, pentru că vorbim de cercetare, planificare, testare și producție.

De asemenea, soluțiile tehnice pe care le vom dezvolta trebuie să ducă la costuri eficiente, care să fie măcar la nivelul celor din import, dacă nu mai ieftine, altfel nu vedem rostul.

Așadar, dincolo de aspirații, rămâne de văzut cum se vor concretiza toate aceste idei și dacă va exista o finalitate în aplicarea lor.

Ziarul de Ploiești