De ce a ajuns un procuror ploiestean vedeta nationala si apoi toata lumea l-a atacat concentrat

Cazul procurorului ploieștean Mircea Negulescu, care este anchetat de Inspecția Judiciară, este unul elocvent pentru hibele sistemului judiciar din România. Supus presiunii politice și în conflict direct cu mai mulți colegi de breaslă, acesta a cerut să iasă din magistratură, cerere care va fi analizată în plenul CSM pe 28 februarie. 

Mircea Negulescu a ajuns cunoscut prin 2012 – 2013, când a început să ancheteze o grupare de oameni de afaceri care primea comenzi de la Consiliul Județean Prahova. În acel moment, era procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Dosarele deschise pe numele unor persoane precum Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu, Nicolae Onea, Marian Țărîndă, Andrei Țărândă, Dragoș Ionescu, Costin Mușat ș.a.m.d., au șocat la acea dată. Acești oameni de afaceri păreau intangibili și se bucurau de protecție politică la nivel înalt.

Ulterior, lista celor anchetați s-a lărgit. Foștii amici și prieteni au început să se trădeze, de frica arestărilor, făcându-și unul altuia plângeri penale.

De altfel, așa au apărut și dosarele care îi vizau pe președintele CJ Prahova, Mircea Cosma, pe directorul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Ploieşti, Daniel Petre sau pe administratorul public al județului, Fabioara Ionescu.

Din aceeași perioadă, Mircea Negulescu s-a ales cu o adversitate crescută din partea unor colegi de breaslă, acuzați că ar fi vrut să dea detalii din dosarele instrumentate de acesta chiar persoanelor vizate. Așa a apărut ceea ce, ulterior, a fost cunoscut ca dosarul Papici.

Superiorii lui Negulescu de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Ploiești, șeful DIICOT Ploiești, șeful Serviciului Județean Anticorupție Prahova, inspectorul șef al IPJ Prahova, șeful Poliției Ploiești, un ofițer superior de la BCCO Ploiești, un alt ofițer de la Serviciul Judiciar din cadrul IPJ Prahova, au fost interceptați de servicii, ca să se afle dacă există o scurgere ilegală de informații.

La acea dată, dosarul a fost închis de procurorul Papici, de la DNA, dar cei vizați au primit înștiințări că li s-au ascultat telefoanele. Normal că acești oameni s-au supărat și i-au purtat pică lui Negulescu.

Tot la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mircea Negulescu primește dosarul Lukoil, unde stabilește un prejudiciu record, de aproape 2 miliarde de euro.

• Procurorul se mută la DNA Ploiești

În 2015, Negulescu ia decizia să se mute la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești.

Chiar dacă oficial părea un pas înainte în carieră, de fapt a fost o decizie impusă de împrejurări.

Cu puțin timp înainte, la șefia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești ajunsese, prin concurs, Ionuț Botnaru, ex- șef al DIICOT Ploiești.

Acesta nu mai putea fi prietenul lui Negulescu, atât timp cât aflase că fusese interceptat și monitorizat.

De altfel, între cei doi există o adversitate cunoscută, ultima dezvăluire cu apelativul “zdreanță”, care îi aparține lui Negulescu, vizându-l direct pe Botnaru.

• Dosare peste dosare, care vizează politicieni grei și magistrați

Deja cunoscut, pentru curajul de a aborda dosare penale considerate tabu în Prahova, Mircea Negulescu devine o vedetă națională abia la DNA Ploiești.

Aici, el începe să ancheteze nume grele din politică, administrație și devine martor important în ex-dosarul Papici, care este redeschis. 

Printre cei cărora li s-au făcut dosare penale – unii anchetați direct de către Negulescu, alții cercetați pe baza unor denuțuri de la persoane aflate în dosarele instrumentate de Negulescu – se numără Victor Ponta, Vasile Blaga, Sebastian Ghiță, Ștefan Gheorghe, Sorin Blejnar, Vlad Cosma și Mircea Cosma, Iulian Bădescu, Liviu Tudose, Constantin Ispas, Viorel Dosaru, Mircea Roșca, Vlad Oprea, Adrian Semcu, Cristinel Toader, Daniel Bucur, Iulian Văduvan ș.a.m.d.

Sunt nume care altădată ar fi impus teamă și de care nu s-ar fi atins nimeni.

Mircea Negulescu are meritul de a fi “nebunul” care a avut curajul să deschidă cutia Pandorei.

• Deficiențe de comportament

Deși un procuror curajos, lui Mircea Negulescu i se impută anumite probleme de comportament. 

Coleric și fără frică, el se luptă cu infractorii, dar și cu proprii demoni.

Îi plac mult femeile, cum singur a recunoscut, și nu de puține ori face remarci nepotrivite în spațiul public.

Succesul profesional îi mărește ego-ul, așa că mai mulți colegi îl găsesc arogant și nesuferit. El le răspunde, uneori, jignindu-i.

Cei anchetați îl acuză că le vorbește urât chiar în timpul audierilor.

Chiar o parte dintre ziariști au cuvinte nu tocmai laudative despre comportamentul și limbajul său mai colorat.

• Cu garda la pământ, este atacat concentrat

Primul care l-a atacat fățiș pe Mircea Negulescu a fost omul de afaceri Nicolae Onea. Dar declarațiile sale nu au fost niciodată probate și, din această cauză, nu au fost relevante. 

Sebastian Ghiță este cel care, cu adevărat, aduce numele lui Negulescu în atenția publicului, la nivel național, acuzându-l că îi fabrică dosare peste dosare.

Mogulul obișnuit să învârtă politicieni, polițiști, procurori și magistrați pe degete nu poate accepta faptul că este cercetat penal, că afacerile sale sunt luate la puricat, că firmele controlate prin interpuși au probleme cu sechestrul și că riscă să fie arestat.

Dispariția misterioasă a lui Sebastian Ghiță este momentul când atacurile îndreptate împotriva procurorului Mircea Negulescu cresc în intensitate și devin concentrate.

De altfel, coincidență sau nu, în acestă perioadă se mărește și numărul inculpaților care depun mărturii că au fost cercetați abuziv de procurorul de la DNA Ploiești. Printre ei îi regăsim pe Sebastian Ghiță, pe Nicolae Onea, pe Vlad Oprea, pe Cristinel Toader, pe Vlad Constantin etc.

Toți susțin că ei sunt nevinovați și că Negulescu e un fel de procuror fără merite deosebite, ajutat de tot felul de servicii, iar dosarele lor sunt pline de minciuni. 

În aceste condiții, supus presiunii mediatice, Mircea Negulescu cere mai întâi să fie mutat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, iar apoi să iasă din magistratură.

Pe 28 februarie vom afla soarta care i se rezervă.

• Note personale

Sunt, cred, primul ziarist care a avut curajul să consemneze o opinie împotriva procurorului Mircea Negulescu, difuzând în 2014 un interviu cu omul de afaceri Nicolae Onea.

Din această cauză, de altfel, am și ajuns martor într-un dosar penal pe numele celui din urmă. Iar cu această ocazie, niște colegi binevoitori din presa locală au avut și tupeul să lanseze ipoteza că aș fi primit mită ca să scriu, ceea ce era o minciună sfruntată. Dar înțeleg cum funcționează sistemul…

Aveam motive serioase, așadar, să nu îl simpatizez pe Negulescu.

Cu toate acestea, am avut de fiecare dată discuții normale cu el și cred eu ne-am bucurat de un respect reciproc.

Dincolo de deficiențele de comportament, pe care nu le poate nega, văd în Negulescu un procuror care a avut curajul să se lege de zei.

De acei zei pentru care Prahova părea prea mică și care aveau ambiția să domine țara și politic, și economic.

Dacă în România toate lucrurile merg perfect, dacă nu mai există corupție, nu mai există clanuri politice și nici afaceri ilegale, dacă în România magistrații, procurorii și polițiștii, șefii de la finanțe sau de la ANAF nu sunt controlați politic și își fac treaba ca la carte, atunci nu mai avem nevoie de alde Negulescu sau de cineva asemănător lui. 

Dar dacă nu este așa, cine se mai luptă cu zeii?…

Iulian Maxim