Am nascut un monstru si nu vom sti cum sa-l oprim

Sărăcia, prostia, umilirea, violența verbală – promovate pe toate canalele, în ultimii 25 de ani – au dat naștere unei societăți monstru. Ne minunăm sau ne oripilăm de lapidările realizate de ISIS în Irak și Siria, dar nu mai avem mult până când poporul va ucide pe cineva în stradă. 

În primul rând, nu mai există respect. Nici față de semeni, nici față de instituții. Dialogul se poartă cu “mânca-te-ar cancerul”,  “ba pe-a mă-tii” sau “vedea-te-aș mort”.

Justiția făcută la televizor e bună pentru că dă satisfacție oamenilor batjocoriți de politicieni, atât de mulți ani, dar e rea pentru că îi încurajează pe cei violenți să fie și mai violenți. Iar de la agresiune verbală până la cea fizică nu e decât un pas.

Desigur, trebuie să recunoaștem că tot politicienii au avut grijă să ne întoarcă unul împotriva celuilalt, când ei, de fapt, își dădeau mâna pe sub masă ca să ia mita.

Din păcate, acum, orice mică greșeală, inclusiv gramaticală (cum mi s-a întâmplat și mie să fac de oboseală, din grabă, din neatenție) este taxată cu furie, cu ură.

Uitați-vă un pic pe forumuri sau pe comentarii la diverse știri (indiferent de natura lor) și o să vedeți că românii ajung, inevitabil, să se înjure. 

Suntem precum francezii la Revoluția de la 1789, înainte de căderea Bastiliei: gata să sfâșiem, să băgăm cuțite în cineva, să dăm cu pietre…

Iar ceea ce transmitem noi, adulții, adolescenții înmulțesc cu zece. Așa că dăm naștere unei generații înfiorătoare.

Nu vom ști cum să oprim monstrul ! Pentru că mai ușor este să previi, decât să intervii ulterior.

Și ca să fie totul cât se poate de rău, cei care ridică problema, așa cum o fac și eu, ajung să fie ridiculizați. Pentru că vocea lor se pierde în oceanul de voci agresive.

“Cine seamănă vânt va culege furtună” spune o zicală. Câtă înțelepciune cuprinde această simplă propoziție !