Tribunalul Prahova si-a declinat competenta in dosarul fostului primar Andrei Volosevici
Tribunalul Prahova, instanța la care a ajuns dosarul în care fostul primar al municipiului Ploiești, Andrei Volosevici, a fost trimis în judecată de către DNA pentru abuz în serviciu, și-a declinat competența.
Prin decizia luată, luni, Tribunalul Prahova consideră că această cauză trebuie judecată de Curtea de Apel Ploiești.
Interesant este și că, la primul termen din acest dosar, în urma cererii de abținere, s-a constatat „că doamna judecător Trandafirescu Zinica este incompatibilă să soluţioneze cauza ce face obiectul dosarului nr.2438/1/2016, aflat pe rolul Tribunalului Prahova”.
În prezent, Andrei Volosevici profesează ca avocat în Baroul Prahova.
Iată hotărârea pronunțată astăzi:
„Tip solutie: Declinare de competenţă
Solutia pe scurt: În baza art. 47 al.1 rap.la art. 38 alin.1. lit.d. c.p.p. admite excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei şi în consecinţă: În baza art. 50 al.1. c.p.p. declina competenta de soluţionare a cauzei înregistrata la Tribunalul Prahova sub nr. 2438/1/2016, privind pe inculpatii VOLOSEVICI ANDREI LIVIU şi ALBU SIMONA, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.02.2017. Document: Hotarâre 63/2017 20.02.2017″
Art. 14 Noul Cod de procedură penală – Excepţiile de necompetenţă
(1) Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive.
Art. 38 Competenţa curţii de apel (1) Curtea de Apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 şi 438-445; b) infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale; c) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe; d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi; e) infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; f) infracţiunile săvârşite de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe; g) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncţii Avocatului Poporului şi de chestori; h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.