Cum actiona seful Politiei Mizil, Marius Nicusor Rotaru, astfel incat proxenetii sa ramana fara dosar penal

Comisar-șef Marius Nicușor Rotaru, șeful Poliției Mizil, a fost arestat preventiv, la propunerea procurorilor de la DIICOT Ploiești, care îl acuză de favorizarea făptuitorului și de folosire abuzivă a funcției în scop sexual. Acuzatul a contestat deja măsura.

Conform unor surse judiciare, șeful Poliției Mizil nu înregistra plângerile făcute de tinerele care erau victimele unor proxeneți.

În multe cazuri, fetele erau violate, bătute și obligate să se prostitueze. De altfel, 9 din cele 10 victime erau minore cu vârste între 14 și 17 ani.

Mai mult, aceleași surse judiciare susțin că Marius Nicușor Rotaru chema părțile implicate la el în birou, acolo unde încerca să negocieze între victime și proxeneți sau clienți.

În referatul cu propunerea de arestare se notează:

„Astfel, situaţia de fapt mai sus menţionată  a fost reţinută  din examinarea  probatoriilor  administrate până la acest moment  respectiv, proba testimonială  administrată în  cauză  cu declaraţiile  martorilor  D. V., D. E., S.  D.  E., E.  Cristina  G.., Dinu G. A., D. F. L..,  M.  E. E., M. M. M.  A., L.  A., C.  R.,  I.  M..  R.., B.  D., I. M.n, M. D., P.  N., M.  S., O.  A. E.,  declaraţii de martori care se coroborează şi  cu declaraţiile persoanelor  vătămate I.  Ş. M.,  Ş. L. E., N.  A.  G.,  C. D.,  L.  A. M., P. V., C. E.  I.,  declaraţii din  care se reţine modul de operare al inculpaţilor  faţă de care s-a început urmărirea penală pentru  săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat,  trafic de minori, trafic de persoane, furt calificat, viol , cât şi  faptul că inculpatul  R. M. C. încerca să  medieze conflictele dintre persoanele care formulau plângeri penale şi inculpaţi, în sensul că plângerile penale, reclamaţiile sau sesizările nu  erau înregistrate sau înaintate către alte organe competente în soluţionarea acestora, declaraţii care se coroborează  şi  cu celelalte probe şi lucrări administrate in  cauză,  respectiv proba cu înscrisuri, cât şi  cu  procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi ambientale efectuate in  cauză,  probe  care se coroborează şi cu declaraţiile inculpaţilor,  inculpatul B.  E. F. cât şi  inculpatul  C. L.  F.   relatând chiar şi în  faţa instanţei că au fost chemaţi la poliţie în legătură cu relaţiile pe care le-au avut cu minorele, dar nu  li   s-au luat declaraţii niciodată, aceştia menţionând că după ce a stat de vorbă cu domnul  R., acesta le-a dat  drumul  acasă.”

Conform surselor judiciare citate de max-media.ro, de multe ori, șeful Poliției Mizil le-ar fi spus tinerelor că au nevoie de un bărbat matur, cu funcție, care să le protejeze, aluzie la faptul că era dispus să le ajute, dar în anumite condiții.

Mai precis, Marius Nicușor Rotaru le făcea avansuri sexuale.

Despre aceste evenimente știau și alți angajați ai Poliției Mizil, 9 subalterni ai comisarului-șef fiind citați ca martori în dosar. Unora dintre aceștia se pare că li se cerea să ducă și să aducă victimele de acasă.

Cei de la DIICOT Ploiești susțin că la ei nu ar fi ajuns nicio plângere, deoarece Marius Nicușor Rotaru bloca trimiterea oricăror astfel de acte.

De exemplu, o adolescentă a fost violată într-o rulotă, care aparținea unuia dintre cei trei proxeneți, dar plângerea depusă de fată nu a fost înregistrată și trimisă mai departe de șeful Poliției Mizil.

Iată ce a notat judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova, în încheierea de ședință pronunțată joi:

„Totodată a rezultat faptul că R. M. a obţinut date şi informaţii concrete  privind activitatea infracţională membrilor familiei C. constand în săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat   şi  trafic de minori, constând în aflarea de locuri în care aceştia obisnuiau să exploateze sexual persoanele vătămate, identitatea unora dintre persoanele exploatate precum şi modul de colaborare dintre menbrii grupului infracţional şi de împărţire între aceştia a sumelor de bani obţinute din practicarea prostituţiei. Din  declaraţia numitului  C. S. , judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine  că R. M. C.  nu a intenţionat să depună demersuri în vederea tragerii la răspundere penală a acestora, din contră încearcă evite tragerea acestora la răpundere penală găsind de fiecare dată o cale amiabilă de stingere a conflictelor ivite între membrii grupului infracţional (suspecţii din prezenta cauză) şi persoanele care îi reclamau la poliţie. Până în prezent, din  analiza mijloacelor de probă administrate   în cauză, nu a rezultat nici un indiciu că plângerile formulate verbal sau în scris de către persoanele vătămate împotriva suspecţilor din prezenta cauză ar fi fost înregistrare/soluţionate potrivit dispoziţiilor legale.  Toate aceste împrejurări denotă faptul că R. M. C. îi favorizează pe membrii grupului infracţional din care fac parte suspecţii din prezenta cauză prin lipsa acţiunii conferite de atribuţiile de serviciu şi nesesizarea organelor competente atunci când faptele săvârşite erau de competenţa altor organe judiciare, ajutându-i astfel pe suspecţi să scape de tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat,  prevăzută de art. 367 al. 1 şi 2 C.p.  şi  trafic de minori prevăzută de art. 211 al. 1 şi 2 din C.p.”