Coiful getic de la Cotofenesti s-a intors, pentru o zi, in Prahova
Coiful getic de la Cotofenesti s-a intors, pentru o zi, in Prahova. El a fost prezentat în localitatea unde a fost descoperit în urmă cu 91 de ani.
Muzeul Național de Istorie a României a organizat în localitatea prahoveană Vărbilău un simpozion, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu administrația locală.
„Ne aflăm în faţa unei piese de valoare mondială, nu numai pentru ţara noastră sau spaţiul european. Mă bucur mult că oamenii de aici au ocazia să vadă un asemnea exponat, aici la ei acasă. Expoziţia acesta face parte din politica muzeului nostru de a aduce mai aproape de casa omului, în provincie, în oraşele mici şi la sate mari valori istorice”, a spus la vernisaj directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu.
De asemenea, primarul comunei Vărbilău, Ion Ioniţă, a menţionat la rândul său că este onorat pentru a putea primi acasă o piesa arheologică de valoare inestimabilă. El a declarat că acesta „este un moment important pentru comună”, care va marca pe 1 decembrie a.c. 590 de ani de atestare documentară.
Coiful de paradă, care probabil a aparținut unui rege geto-dac, a fost descoperit în anul 1928, în comuna Poiana Vărbilău, de către un elev al școlii primare din localitate.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, datată ca fiind de la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă antică provenind din România.
Ziarul de Ploiești
