Încă un judecător de la Curtea de Apel Ploiești vrea “turul II înapoi” și susține că legea ar permite acestei instanțe să se pronunțe pe hotărârea Curții Constituționale a României, privind anularea scrutinului din 6 decembrie 2024.
Magistratul Mihai Cătălin Constantin este coleg la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal cu judecătorul Vasile Alexandru, cel care a pronunțat în exclusivitate, până acum, o soluție favorabilă pentru mișcarea „Turul 2, înapoi”.
Noul dosar de la Curtea de Apel Ploiești are, de altfel, același obiect: “anulare act administrativ”, cu referire la hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat turul II al alegerilor prezidențiale. Cea care a făcut cerere se numește Rodica Albu.
Magistratul ploieștean a decis, marți, că această instanță este competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze cauza și a încuviințat proba cu înscrisuri, stabilind termen de judecată pentru data de 27 mai, urmând să fie citată CCR.
„Solutia pe scurt: În temeiul art 519 alin 1 Cpc, faţă de neîndeplinirea condiţiei prin care se stabileşte ca instanţa de sesizare să judece cauza în ultimă instanţă, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a ÎCCJ cu solicitarea de a da rezolvare chestiunii de drept ce vizează excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată de Ministerul Public, întrucât disp. art 132 alin 4 Cpr civ. teza a a II a Cod Pr. Civ , stabilesc că ar fi supusă recursului hotărârea prin care instanţa s-ar declara necompetentă ca „nefiind de competenţa instanţelor române”. Interpretând, per a contrario disp. art 132 alin (4) Cpr civ. teza a a II a Cod Pr. Civ Curtea constată că nu suntem în situaţia de a sesiza o instanţa alta decât română cu soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă. Pe de altă parte, Curtea constată că cel puţin într-o ipoteză ar putea fi atrasă competenţa instanţelor româneşti, întru-cât din examinarea alegaţiilor cuprinse în cadrul cererii, acestea s-ar putea încadra formal într-o cerere ce ar putea face obiectul unei cercetări efectuate în temeiul unei sesizări adresate Ministerului Public, Minister care, chiar şi procedând ipotetic la emiterea unei soluţii de clasare raportat la disp. art . 61 alin 2 din Legea nr 47/1992 cu referire la 297 Cpen, cu aplicarea art. 16 lit. h) şi art 315 alin (1) lit b) C. pr Pen., ar avea mai departe competenţa de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu o cerere de desfiinţare a Deciziei contestate în temeiul art 549 indice 1 alin 1 şi (5) lit. b) teza finală Cod Pr. Pen., astfel că inclusiv potrivit principiului că acolo unde se poate mai mult, se poate şi mai puţin, atâta timp cât parte din alegaţii pot fi cercetate într-o procedură de excepţie, cum este cea penală, cu atât mai mult poate fi cercetată într-o procedură contencioasă. Faţă de dispoziţiile anterior evocate din care rezultă că nicio instanţă străină nu pare a avea competenţa de a se pronunţa şi cel puţin o instanţă românească, fie aceasta şi penală, ar fi competentă să se pronunţe cu privire la parte din alegaţiile cuprinse în cererea reclamantei, observând că din jurisprudenţa depusă la dosarul cauzei de către reclamantă se face dovada că s-a procedat la anularea unei Hotărâri CCR de către Curtea de Apel Bucureşti prin s.c 2924/20.08.2018, rămasă definitivă, in tem art 131 Cpc, rap. la art 96 Cpd Pr. civ., rap la art 147 alin. (4) şi 146 lit. f) din Constituţie, art 52 din Legea nr 370/2004, art 11 alin (1) pct B, lit a), art 11 alin ( 3), art 37 şi 38 din Legea nr 47 /1992, art 4 din Legea nr. 24/2000, cu referire la disp. art 1, art 2 lit c), art. 8 alin 1 art 5 alin (1) interpretat, per a contrario, şi art 10 alin (1) şi (3) din Legea nr 554/2004, Curtea de Apel Ploieşti- SCAF, se declară competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza. Ia act că nu se mai invocă alte excepţii. Pe probe, în tem. art 255, 258, 237 alin 2 pct 7 C. pr. civ. declară admisibile şi încuviinţează proba cu înscrisuri, cele de la dosarul cauzei. Încuviinţează proba cu înscrisuri obţinute din mediul online ce constă în nota înregistrată la Administraţia prezidenţială cu nr. xxxx. Respinge ca nefondată încuviinţarea probei cu înscrisuri ce constă în documentul postat pe site -ul CCR ce datează din februarie 2025, care este redactat în limbă franceză, şi care conţine date despre pretinsa utilizare a aplicaţiei xxxx într -un atac cibernetic, motivat de faptul că analiza legalităţii deciziei CCR se rezumă la examinarea legalităţii acesteia din perspectiva datelor şi faptelor existente la momentul emiterii acesteia, or acest raport informativ prezentat în limba franceză este emis ulterior. În temeiul art 13 alin 1 din Legea nr 554/2004, încuviinţează proba cu toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, astfel că, la solicitarea reclamantei emite adresă către CCR pentru a le transmite acestei Curţi. Constată că pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării Deciziei CCR nr xxxx se impun a fi analizate înscrisurile încuviin?ate ca probă la cererea reclamantei, judecata cererii de suspendare urmând a fi amânată mai cu seamă că suspendarea executării Deciziei CCR nr XXXX neurmată de anularea HG de organizarea alegerile electorale contemporane nu afectează simpla organizare a acestora. Prorogă discutarea sesizării CJUE pentru următorul termen de judecată, cerere de sesizare formulată de către reclamantă. Acordă termen la data de 27.05.2025 ora 15:30,cu citarea CCR. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi 13.05.2025
Document: Încheiere de şedinţă 13.05.2025”, este decizia postată pe site-ul Curții de Apel Ploiești.
La sfârșitul lunii aprilie, judecătorul Vasile Alexandru de la Curtea de Apel Ploiești exprima o poziție asemănătoare.
CITEȘTE ȘI:
Ziarul de Ploiești