Înalți demnitari români nu exclud posibilitatea ca România să livreze armament Ucrainei. Președinții Senatului și Camerei Deputaților au spus ce se va întâmpla.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu a confirmat, joi, la sediul PSD, că există posibilitatea ca România să livreze armament Ucrainei.
„Sunt ferm convins că România este pregătită, dacă vom intra într-o astfel de etapă şi vom lua o astfel de decizie. România este pregătită, de aceea s-au făcut aceste deplasări, să oferim mai mult ajutor, să punem la punct anumite aspecte care nu se puteau decât prin întâlniri face to face şi, dacă va fi nevoie, România va lua o astfel de decizie” – a spus Ciolacu.
Despre tipul de echipament care ar putea să fie trimis în Ucraina, acesta a precizat că nu a discutat cu ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
La rândul său, președintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat că este de acord să fie făcut orice fel de efort pentru a susţine Ucraina.
„Eu am spus că, în general, da, dacă este o decizie. Ştiţi foarte bine că 40 reprezentanţi ai statelor au discutat la baza Ramstein şi decizia a fost de a susţine şi cu armament Ucraina şi am fost de acord ca orice efort, chiar dacă include armament, nu trebuie irosit în acest moment. Partea bună este că există acest punct de cotitură şi administraţia din Ucraina şi preşedintele Zelenski se uită acum cu optimism şi discută despre reconstruirea Ucraina. Vă spun că au avansat nişte termene foarte ambiţioase. Vorbim de 90 miliarde euro investite în infrastructură pe care vor să o refacă în doi ani de zile. Sunt concentraţi pentru a îi aduce înapoi pe cei care au plecat de acasă, refugiaţi şi de aceea aveau foarte bine documentat – 300.000 de familii care şi-au pierdut casele şi aveau această prioritate. Ucraina deja se uită în viitor, se uită cu optimism şi are nevoie de ajutor pe partea de reconstruire”, a spus Cîţu, joi, la Parlament.
Cu o zi înainte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că România va analiza solicitările Executivului de la Kiev privind furnizarea de arme către Ucraina.
„Am avut o decizie prin care am asigurat transferul de echipament de protecţie şi muniţie. În continuare analizăm solicitările pe care Guvernul ucrainean le va înainta şi, în funcţie de aceasta, vom lua o decizie”, a precizat prim-ministrul, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
CE FEL DE ARMAMENT AR PUTEA LIVRA ROMÂNIA?
Aceasta este întrebarea care stă pe buzele tuturor. Pentru că, spre deosebire de multe țări occidentale, noi nu dispunem de armament modern, decât în cantități limitate. Iar pe acela nu suntem dispuși să îl dăm, pentru că nu am avea bani să îl înlocuim.
„Ne trebuie artilerie grea, vehicule militare, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de luptă”, cere Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.
Sigur, așa cum amintea un fost general, avem încă avioane Mig 29, dar acestea zac prin hambare de vreo 15 – 20 de ani și nu se știe dacă mai sunt funcționale sau sigure din punct de vedere tehnic.
MIG-urile 21, consemnate de curând la sol, au doar avionica modernă, în rest sunt aeronave cu o vechime de minimum 40 – 45 de ani. În plus, nu se știe dacă ar folosi la ceva forțelor aeriene din Ucraina.
Nici tancurile pe care le deținem – grosul fiind TR85, proiectat între anii 1979 și 1986 pe șasiul modelelor predecesoare (TR 77 580, derivate din tancul rusesc T55, livrat de URSS prin anii ’60) – nu ar face față unui război modern, la fel ca modelul TR85 M1 (FOTO JOS – cunoscut ca Bizonul), deoarece au un tun calibrul 100 mm, total ineficient ca forță de penetrare împotriva tancurilor pe care Rusia le-a desfășurat în Ucraina.
În privința transportoarelor blindate, deținem câteva sute, dar sunt bazate în special pe modele vechi rusești ( TAB 71, TAB 77, TABC 79).
Abia la capitolul artilerie, România ar putea furniza Ucrainei aruncătoare de proiectile reactive, model APR 40 (vezi foto jos), varianta românească îmbunătățită a sistemului sovietic BM-21 Grad. Avem 134, în mod oficial, dar nu ne putem dispensa prea ușor de ele, până nu sosesc modernele sisteme M142 Himars, livrate din Statele Unite. Momentan, am primit doar 18 bucăți și mai așteptăm alte 36.
În ceea ce privește armamentul antitanc, avem câteva sute de tunuri calibrul 100 mm, dar și vehicule bilndate, dotate cu rachete rusești, model 9P122 “Malyutka” sau 9P148 “Konkurs”.
De asemenea, România deține rachete antitanc 9K111 Fagot, achiziționate din URSS, în anii ’80. Problema este că, în prezent, sistemul este depășit din punct de vedere operațional.
În ceea ce privește apărarea antiaeriană, Ucraina ar putea fi interesată de sistemele de rachete 2K12 Kub (avem 8 baterii) și chiar de 9K33 OSA. Ambele sunt modele rusești vechi.
De asemenea, avem lansatoare portabile model CA 94M (vezi foto jos), pe care le putem produce.
Ziarul de Ploiești