Detalii despre acest program electoral găsiți aici: Cele 110 masuri pentru Ploiesti (dă click)
Cu acest prilej, a fost susținută o conferință de presă la care a participat și copreședintele ALDE Călin Popescu — Tăriceanu, care a subliniat că amprenta guvernării locale a Alianței Liberalilor și Democraților este propunerea referendumurilor cetățenești cu privire la marile proiecte de investiții.
Co-Președintele Tăriceanu s-a deplasat, ulterior, la Băicoi, unde, alături de domnul dr. Marius Ioan Constantin, candidatul ALDE pentru funcția de primar, s-a întâlnit cu cetățenii orașului, la Câmpina – împreună cu domnul ing. Daniel Ioniță, candidatul ALDE pentru funcția de primar al municipiului și la Breaza, unde, alături de domnul prof. Cătălin Bercăroiu, candidat ALDE pentru funcția de primar, a participat la o întâlnire electorală.
În ceea ce privește județul Prahova, Grațiela Gavrilescu a subliniat că au fost depuse 96 de liste pentru consiliile locale, în care ALDE are 89 de candidați pentru funcția de primar.
Candidatul ALDE la Primăria Ploiești, deputat Grațiela Gavrilescu, a declarat: “Am ales să facem conferința de presă pentru lansarea programului electoral, cele 110 măsuri pentru Ploiești, astăzi, pentru că am dorit în mod deosebit să fie prezent domnul Călin Popescu-Tăriceanu din două motive. Unul pentru că este președintele partidului ALDE, iar al doilea motiv, ca de fiecare dată, este că am avut sprijinul dumnealui, de foarte mulți ani de când sunt eu în politică — de când eram viceprimar al municipiului Ploiești — și cu ajutorul fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu multe dintre lucrările care ar fi trebuit să continue în Ploiești au fost începute prin finanțare de către Guvernul Tăriceanu. Mă refer punctual la studiul de fezabilitate și BT-ul construcției noului spital județean cu 400 de paturi, din care făcea parte și spitalul de pediatrie. Cu ocazia aceasta vă spun și o noutate, pe care o găsiți în cele 110 măsuri. În al doilea rând, stația de epurare — a început finanțarea ei și construirea ei, tot pe perioada guvernării Călin Popescu-Tăriceanu. Să nu uităm că tot în acea perioadă s-a lansat studiul de fezabilitate pentru construcția parcului municipal vest Ploiești. De ce 110 măsuri pentru Ploiești? A fost practic imposibil de două luni de zile, de când împreună cu echipa ALDE — consilierii municipali viitori și actuali — și foarte mulți cetățeni să încercăm să facem o radiografie completă, serioasă și aplicată și nu în ultimul rând, de bun simț. A trebuit să parcurgem și să inventariem toate problemele Ploieștiului. (…) Cu toții suntem nemulțumiți de modul în care arată municipiul Ploiești și facem comparație, de ce nu, cu municipiul Brașov. Mai sunt trei săptămâni de campanie, eu o să doresc ca mesajul nostru și cele 110 măsuri să le prezint tuturor ploieștenilor, așa bătând casă cu casă. Le-am spus ploieștenilor că nu mi-am permis să editez aceste 110 măsuri, pentru că după cum vedeți, este aproape un caiet dictando, 40 de foi, numai într-o ediție limitată. De aceea am și vrut să lansăm astăzi 1000 de exemplare. (…)
M-am gândit de foarte multe ori în perioada în care am scris acest program dacă nu cumva îmi scapă ceva și nu reușim să coroborăm legislația românească cu cea a UE și dacă nu legăm fiecare lucru, fiecare idee de ce înseamnă bugetul și veniturile municipiului Ploiești, dar în strânsă legătură cu cele de la Consiliul Județean și nu numai. Nu m-am gândit foarte mult la finanțări guvernamentale, la ce avem posibilitatea să plătim pe perioada 2013 — 2014 — 2020 și am știut exact pe ce axe să orientez lucrările respective. Sunt foarte multe studii de fezabilitate și proiecte tehnice care sunt deja aprobate. Multe dintre ele trebuie reactualizate. Când eram ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, am promis nu numai ploieștenilor ci și celorlalți cetățeni de la Băicoi, de la Păulești sau de la Telega, pe acolo pe unde trece pârâul Dâmbu că regularizarea trebuie să se facă, iar studiul de fezabilitate pentru care am cheltuit bani în perioada 2007-2008 să fie scos de la sertar, reactualizat și să putem să punem cu toții bani, cu toate celelalte comunități, pentru reabilitarea pârâului Dâmbu. Lucru acesta l-am reușit, pentru că avizul pentru acest studiu de fezabilitate de către Apele Române a fost dat acum trei săptămâni. Deci finanțare există, studiul a obținut deja aprobarea, o să trebuiască să treacă la partea de licitație pentru construcție. Deci, încă o promisiune pe care eu mi-am ținut-o față de ploieșteni și de prahoveni. (…)
Pentru că bani se pot absorbi mult mai repede, cu proiecte de mare anvergură de care să beneficiem noi toți. Și asta nu înseamnă că din banii comunei Bucov sau a Blejoiului, am beneficia noi ploieștenii. Nu. De banii aceia vor beneficia toți prahovenii și nu numai. Și mă gândesc la lucrul acesta pentru construcția Spitalului Județean Ploiești. Spun Ploiești pentru că de aici pornesc multe lucruri și de aici ar trebui să se facă întreaga strategie a județului Prahova. Pe parcursul viitoarelor zile, o să încearcă să le prezentăm ploieștenilor și extrase din acest program și să ajungă în felul acesta ideile noastre și cele 110 măsuri în fiecare casă”.
Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a lăudat programul cu 110 măsuri pentru Ploiești elaborat de Grațiela Gavrilescu, spunând că aceasta este pe prima poziție în preferințele elctoratului în majoritatea sondajelor făcute de partidele implicate în campania electorală pentru alegerile locale și că, imediat după ce va fi aleasă primar al Ploieștiului, vor avea o întrevedere pentru a se consulta cu privire la măsurile ce urmează să le întreprindă odată cu accederea pe funcție.
Iată un fragment din declarația lui Cătălin Popescu Tăriceanu: “Ploieștiul, ca multe alte orașe din țară, eu zic că face parte din orașele care au progresat foarte mult după 1990, dar mai are un drum lung de făcut până a deveni o adevărată metropolă, un oraș de referință. Sigur că munca asta nu se termină. Tot timpul este de făcut câte ceva, dar pe fondul existent cred că sunt anumite lucruri care trebuie rezolvate cu prioritate. Acum ce se întâmplă? Doamna Gavrilescu cred că are două atuuri importante, pentru că pe lângă funcția politică a avut și funcția de ministru al Mediului, care a obligat-o să intre în contact cu o gamă întreagă de chestiuni tehnice și administrative. Și a căpătat o experiență deloc neglijabilă în comparație cu ceilalți contracandidați. Pe lângă aceasta, ca orice femeie aș spune că are o sensibilitate mai mare decât a unui bărbat, pe problemele de natură socială. Și de aceea mi-am permis să deschid subiectul creșelor pentru copii. Am citit zilele trecute o statistică, în țările UE, de exemplu, în Norvegia 79 % dintre copiii de vârstă preșcolară sunt încadrați în creșe și grădinițe. În România, în creșe sunt 3% dintre copii. E o problemă foarte serioasă pentru familiile tinere care n-au cu cine să-și crească copiii, n-au cu cine să-i lase, au obligații de serviciu și cred că ăsta e un element important pe latura socială care trebuie avută în vedere nu numai în Ploiești, în foarte multe orașe din țară.
Al doilea lucru la care vreau să mă refer este o chestiune pur politică. Am constatat la nivelul administrațiilor locale acest ciclu de patru ani între două alegeri succesive, înseamnă o lungă perioadă de timp o ruptură și practic și o desconsiderare a rolului și a necesității consultării cetățenilor între alegeri. Într-adevăr, în campania electorală toți candidații ies în teren și discută cu cetățenii. Dar ce se întâmplă după aceea patru ani de zile? Aproape nimic. Și sunt proiecte mari, de investiții de exemplu, care ar trebui în mod normal să se facă prin consultarea directă a cetățeanului. Eu nu vreau să intru în detaliile proiectelor din Ploiești pentru că trebuie să recunosc că nu le știu și nu cred că ar fi rolul meu să dau sfaturi, dar am ascultat-o pe Grațiela și știu că proiectele mari ar trebui făcute printr-o consultare publică cu cetățenii și ceea ce noi de la ALDE am propus și vom face, peste tot unde vom avea posibilitatea să fim factorul principal de decizie, să organizăm referendumuri populare în municipalități, cu privire la marile proiecte de investiții. Pentru că uneori aceste proiecte sunt făcute la mica înțelegere, între consilieri și primar plecând de la diferite interese ale unor grupări — grupări de patronaj politic sau firme care sunt furnizoare de utilități pentru primărie. Și de multe ori am observat că sunt proiecte dictate de aceste interese, care n-au nimic de-a face cu interesul larg al cetățeanului și de la această mică înțelegere, noi vrem să facem așa-numita mare înțelegere. Adică primarul și consiliul să aibă o consultare populară prin referendum, referendumul nu e legiferat, dar eu aș vrea să văd ce consilier local va avea curajul să se ridice împotriva unui proiect în favoarea căruia au votat majoritatea cetățenilor sau un proiect la care s-au opus majoritatea cetățenilor. Deci, cred că acesta trebuie să fie într-un fel amprenta guvernării administrației locale pe care noi vrem s-o promovăm. Un altfel de a face politică. (…) Practic, primăria trimite plicul cu întrebarea la referendum, la fiecare adresă din localitate, cetățeanul dacă dorește să răspundă — sigur că n-o să răspundă 100% — completează răspunsul pe care-l consideră în chestionar, îl trimite înapoi la primărie. Asta e tot. Pe banii primăriei, dar nu e un efort prea mare atunci când sunt în discuție proiecte capitale pentru un oraș cum este Ploieștiul. (…)”
(Publicitate electorală)