Modificarile la Codul Penal, adoptate de Parlament

0 68

Modificarile la Codul Penal, adoptate de Parlament, au fost analizate foarte mult din punct de vedere politic și mai puțin juridic. Este clar că anumite schimbări vor afecta în mod evident și serios cursul anchetelor penale, dar sunt și lucruri bune strecurate printre ele.

Ziarul de Ploiești vă prezintă aceste modificări așa cum au apărut pe site-ul Camerei Deputaților, raportate de Comisia Specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției (dă click): Modificari Codul Penal și Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Modificări care vor creea probleme:

– abuzul în serviciu se ia în calcul DOAR dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. Adică, nu și pentru terți. Ori mulți politicieni își transferă afacerile unor terți, nu unor rude, pentru a nu se face legătura directă cu ei. De asemenea, pedeapsa maximă a fost scăzută de la 7 la 5 ani. „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”.

elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern nu mai pot fi considerate infracțiuni de abuz în serviciu, de parcă România nu are experiența celor aproape 30 de ani de după revoluție, când s-au făcut uneori legi doar pentru a favoriza financiar pe cineva. „Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.

– grupul infracțional organizat este redefinit,  în sensul că nu constituie grup infracţional organizat cel format ocazional (chiar dacă comite mai multe infracțiuni), fără o structură cu roluri prestabilite şi fără a avea o continuitate. Cu alte cuvinte, infractorii vor deveni grup numai dacă acționează o perioadă mai lungă în această formulă. „Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art.223 alin.(2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.”

– favorizarea infractorului a fost redefinită. „Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative; b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite; c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”

redefinirea funcționarului public supus anchetei penale. Noile prevederi au scos articolul următor din lege:  „De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public„.

– circumstanțele atenuante se iau în calcul la recuperarea integrală a prejudiciului, dar nu se aplică pentru cei care  comit tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice. Toate referirile la corupție, infracțiuni asociate corupției, terorism etc au fost scoase, ceea ce înseamnă că acest gen de infractori pot beneficia de circumstanțe atenuante dacă plătesc integral prejudiciul.

confiscarea extinsă nu mai prevede explicit pentru ce fel de infracțiuni se aplică această măsură (la fel care la articolul de mai sus s-au grăbit să scoată din lege referirile la corupție, infracțiuni asociate corupției, terorism etc). De asemenea, Parlamentul a decis ca bunurile transferate de persoana condamnată către un membru al familiei să poată fi confiscate doar „dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul. Confiscarea se va dispune în limita bunurilor transferate, în momentul în care transferul ilicit poate fi dovedit prin probe certe dincolo de orice îndoială.”

limitarea protecției oferite celor care denunță infracțiuni de luare de mită. Astfel, se prevede că „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia.” Procedura poate părea corectă, dar ea limitează posibilitatea descoperirii acestui gen de fapte, deoarece persoana implicată direct și care s-ar putea transforma în martor va refuza să ofere detalii dacă nu obține nimic pentru ea. Măsura pune presiune și pe anchetatori, care trebuie să descopere mita în mai puțin de un an de la comiterea ei, pentru a putea convinge eventualii martori să depună dovezi

– reducerea termenelor de prescripție, care oferă posibilitatea ca infractorii să scape mai repede de consecințele acțiunilor lor. Pentru infracţiuni pentru care pedeapsa închisorii este mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, termenul de prescripţie a răspunderii penale scade de la 10 la 8 ani. Pentru infracțiuni cu pedepse de peste 5 ani dar până în 10 ani, termenul de prescripție se reduce de la 8 ani la 5 ani. Pentru infracțiuni cu pedepse de peste un an dar mai mici de 5 ani, termenul de prescripție se reduce de la 5 ani la 3 ani.

Ziarul de Ploiesti

Lasa un comentariu

Adresa ta de email NU va fi publicata.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.